File din Istorie - Gherăeşti -

- Gherăeşti – sat în trecut aparţinând de ţinutul Romanului, situat pe terasa superioară dintre Siret şi cursul  inferior al Moldovei, la 12 km depărtare, spre Nord-Vest, de oraşul Roman.
            Satul s-a ridicat la 2 km distanţă de cursul râului Moldova şi a fost întemeiat în secolul al XIV-lea, satul Birăeşti, căci acesta a fost numele vechi al satului, toponim care are la bază numele ardelenesc al celui dintâi stăpân Biro, nume ce provine din maghiarul „biro” ce înseamnă „judecător”.
            În uricul din 25 aprilie 1552 Ştefan, fiul lui Petru Rareş întăreşte Episcopiei de Roman stăpânirea acestui sat, întărire confirmată mai apoi şi de alţi domni ce au urcat pe tronul Moldovei. Din păcate aceste întăriri ulterioare au fost pierdute în apa Bistriţei, în toamna anului 1716, aşa cum va relata chiar episcopul de Roman, Gheorghe în faţa domnului Mihai Racoviţă.
            Astfel astăzii nu mai avem nicio ştire despre vechii gherăeşteni care au trăit în veacurile al XVI-lea şi al XVII-lea, însă dacă oamenii nu au rămas amintiţi în documente, pământul prin urmele lăsate de aceştia ne dovedeşte activitatea pe care au desfăşurat-o gherăeştenii pe parcursul acestor secole.
            De la jumătatea secolului al XVII-lea, satul Gherăeşti începe să fie menţionat în rapoartele şi jurnalele călătorilor străini ce străbat drumurile Moldovei, cu referire în mod deosebit la rapoartele întocmite de către misionarii catolici ce vizitau comunităţile catolice din zona Romanului.
            Începând de la finele secolului al XVII-lea satul Gherăeşti se remarcă ca unul dintre satele de frunte ale ţinutului Roman.